vineri, 25 martie 2011

Perişoare cu varză murată şi nuci

Bine v-am regăsit!
Inspirată din cărţile bunei doamne Elena Niţă Ibrian, m-am oprit asupra reţetei de Perişoare de varză murată şi nuci. Fiind pe fugă, am mai simplificat reţeta şi am mai adăugat şi ingrediente ce cred că se potrivesc. Formula seamană tare mult cu cea a sarmalelor crude, forma este însă de perişoare.
Avem nevoie de:
- 4 linguri varză murată
- 2 linguri faină de in să lege compoziţia şi pentru aport de fibre
- 3 linguri de hrişcă încolţită
- o roşie mică
- 2 cepe verzi
- 2 linguri nuci înmuiate
- un sfert ardei roşu
- o legatură pătrunjel
Toate ingredientele se pun la robotul de bucătarie cu lama in S şi se pulsează de cateva ori pană ce ingredientele sunt mărunţite, nu trebuie să rezulte o pastă ci un amestec omogen. Apoi se formează perişoarele, eu le-am tăvălit prin seminţe de susan amestecate cu psilium.
Poftă buna vă doresc!


luni, 21 martie 2011

Varza murată cu calciu

Bine v-am găsit dragii mei. Mă numesc Mihaela, şi de pe situl http://hrana-vie.blogspot.com am aflat de buna doamnă Elena Niţă Ibrian. Ligia a avut răbdarea să imi trimită trei dintre cărţile dânsei şi aşa am inceput să o indrăgesc tare mult.
Inspirată de reţetele dânsei, m-am gândit să fac varză murată cu calciu. Varza murată este pentru mine un ajutor de nădejde in preparatele făra foc, căci in orice salată, ciorbă crudă, mâncărică se poate adăuga pentru gust bun şi plus de calciu. Se poate mânca şi ca salată simplă cu puţin ulei, mărar si zeamă de lamâie dacă vrem o salată mai acră.
Daca nu ne permitem să avem un butoi cu varză intreagă la loc răcoros, putem să ne preparăm simplu acestă minunăţie doar cu ajutorul câtorva borcane de 1L.
Buna doamnă Elena Niţă Ibrian ne face cunoscute virtuţile acestui aliment precizand printre altele:
Acest produs poate constitui drept leac foarte eficient pentru vindecarea hipocalcemiei. Toamna târziu, când puneţi varza la murat, in loc de 30g de sare la un litru de apă, reduceţi această cantitate la jumătate, adăugând în schimb mai multe condimente: măghiran, cimbrişor, busuioc, tarhon, şovârf, mărar, rădăcină de ghimbir, boabe de muştar dar mai ales hrean – care se calculează câte 60g la un litru de apă – ultimele trei permiţând conservarea verzei murate in cele mai bune condiţii pe un an intreg.
Cunoaştem cu toţii rolul important pe care il joacă in organism calciul ca element ce intră in structura dinţilor şi a oaselor. Varza albă conţine mult calciu. Consumată in stare crudă, preparată după reţetele din bucătăria fară foc este un remediu de neînlocuit. Pentru a-i spori conţinutul în calciu, când se pune varza la murat, i se vor adăuga coji de ouă pisate fin, cam o jumatate de lingură la 1kg de varză. După fermentarea verzei se obţine un lactat de calciu foarte uşor asimilat de organism. Calciul nu este numai un miracol constructiv, ci şi un component de legatură cu ajutorul căruia pot fi eliminate prin urină reziduri ale metabolismului bazal, mai cu semă acizii.”

Acum că ştim toate acestea haideţi să trecem la treabă. Avem nevoie de:
-       o varză albă
-       condimentele preferate; eu utilizez: mărar uscat, tarhon, ardei iute uscat si mărunţit, o linguriţă de praf de coji de ouă, frunze de dafin, câteva fâşii mici de rădăcină de ghimbir, hrean dat pe răzătoare
-       o lingură de lemn rasă cu sare mare la un litru de apă.
Varza se taie fideluţe subţiri cu un cuţit mare pentru a ne uşura munca, se freacă cu puţină sare, se adaugă condimentele, se amestecă bine din nou, după care se pune in borcane de 1 L - este bine sa îndesăm cât putem varza. Apoi dizolvăm lingura de sare in litrul de apă cu răbdare pană nu mai avem sare solidă deloc, turnăm peste varză în borcane, punem deasupra o frunză de dafin, punem capace la borcane si gata. Eu le las 2 – 3 zile pe blat la bucatarie şi apoi le duc intr-o camară unde e puţin mai rece. Peste două săptamani varza este bună de mâncat simplă sau în diverse preparate. 


Dacă avem nevoie de foi de varză pentru sarmele, primele foi ale verzii le scoatem cu atenţie, le tăiem nervurile din mijloc şi punem un borcan cu frunze la murat sau frunze printre varza taiată fideluţe.

Spor la murat varza,
Mihaela

joi, 10 martie 2011

Pe urmele doamnei Elena Niţă Ibrian - în dialog cu doamna Valeria Lazăr Podaru

Cu mare bucurie, am descoperit că există totuşi cineva la Piatra Neamţ, o doamnă minunată, care se luptă din răsputeri să nu se şteargă amintirea doamnei Elena Niţă Ibrian. Doamna Valeria Lazăr Podaru este cea mai veche şi mai apropiată colaboratoare  a doamnei Ibrian, s-au cunoscut deja în 1965, cînd doamna Ibrian  a venit în Piatra Neamţ şi a devenit profesoara doamnei Valeria. Doamna Ibrian i-a inspirat doamnei Valeria  dragostea faţă de tradiţie, faţă de costumul popular şi faţă de toate obiectele de interior specifice judeţului Neamţ. În perioada pre-revoluţionară, doamna Ibrian a studiat în taină  problemele legate de nutriţie, biologie, apicultură, iar după revoluţie buna doamnă  a avut curajul  să publice tot acest studiu referitor la terapia naturală. Nici doamna Valeria nu a avut o viaţă foarte liniştită. Fiind inginer chimist la Savinesti şi lucrând în noxe, s-a îmbolnăvit, făcând noduli şi alergie. Cu ajutorul păruintelui Iustin Pârvu de la Mănăstirea Petru Vodă şi urmând sfaturile din cartea lui Ernst Günter, a trecut la rândul sau la terapia naturală numai cu crudităţi. Doamna Valeria povesteşte în acest context: "Efectul vindecării a apărut imediat. Am prins o încredere orbească şi eram supărată că nu era şi la români cineva să creeze reţete autothone. A apărut o primă carte a doamnei Ibrian, eu neştiind că Elena Niţă e tot una cu Elena Ibrian. I-am găsit numărul de  telefon şi am sunat-o, surpriza a fost extraordinară, să constat că e buna mea profesoară de artă. Din acea clipă nu ne-am mai despărţit până la marea ei trecere. Am făcut împreună foarte multe reţete şi multe prezentări şi mese la şcoli, chiar şi la televiziune. Spunea că sunt fata ei iar eu îi spuneam mămăica. Am cultivat împreună andive în apartament, am făcut sarmale crude, ciorbe, salate, torturi, cafea Ibrian, eu fiind şi apicultoare la bază. Sunt trecută colaboratoare în toate cărţile ei şi oficial, când a venit Formula AS la Piatra Neamţ m-au proclamat urmaşa ei acum 11 ani. În ultimii 5 ani m-am ocupat însa  mai puţin, fiind nevoită să plec la Bucureşti, deoarece aveam copiii studenţi acolo. În această perioadă în care eu am lipsit, s-au infiltrat foarte mulţi care i-au promis marea cu sarea domnei Ibrian, dar de fapt i-au luat numai banii, casa şi dreptul de autor. Când m-am întors eu în Piatra Neamţ, nu s-a mai putut face nimic. Ultimele ei studii făcute cât am lipsit eu, au fost despre aloe vera şi o carte cu reţete de la muguri la seminţe. Cd-urile cu manuscrisele se găsesc la domnul profesor universitar Traian Stănciulescu, care au fost date în prezenţa tuturor persoanelor care au luat parte la comemorarea de 40 zile a doamnei Ibrian. Domnul Traian  a promis că va apărea sub denumirea de "Testamentul iubirii" lăsat de doamna Ibrian lui, dar nu a apărut nimic. Referitor la muzeul care trebuia să se facă în satul Scăricică, satul meu natal, unde este doamna Ibrian şi îngropată, nu s-a mai făcut nimic din lipsă de fonduri, iar casa de bătrâni este tot la nivelul de construcţii, neavând fonduri să o termine (mănăstirea). O să vă trimit poze cu mormântul ei şi casa de bătrâni neterminată. La ora actuală, aşteptăm primăvară ca să facem casa memorială în casa sa natală şi vă vom trimite poze. Referitor la continuarea medicinei naturale, eu am deja 7 reţete de suplimente alimentare pe care le-am numit ibriene. Sper să mă ajute Dumnezeu, să-i duc cu demnitate munca în continuare, cu stimă şi respect, pentru toţi iubitorii de frumos şi natural!" Valeria Lazăr Podaru
 Doamna Valeria mi-a trimis şi mai multe fotografii facute cu ocazia comemorării de 40 de zile a doamnei Ibrian organizate la Fundaţia Speranţa Doraly din Piatra Neamţ, doamna Valeria este doamna nemaipomenit de frumoasă cu jachetă albă-unt (despre vârsta doamnelor nu se discută, de aceea vă spun numai în şoaptă, că băiatul doamnei are 27 de ani).